Alergie sau intoleranță alimentară? Diferențe și evaluare

Diferențe între alergie și intoleranță alimentară

Ambele pot apărea după ce mănânci sau bei ceva, iar unele simptome (crampe, greață, diaree) se pot întâlni în ambele situații. De aceea, cele două sunt des confundate. Diferența principală este mecanismul.

În alergia alimentară, sistemul imunitar identifică în mod greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și reacționează împotriva ei. Reacția poate apărea chiar după o cantitate foarte mică și, uneori, poate pune viața în pericol. Alimentele asociate cel mai des cu alergii sunt laptele, ouăle, arahidele, nucile și alte fructe cu coajă, peștele, crustaceele, soia, grâul și susanul, dar aproape orice aliment poate declanșa o alergie.

În intoleranța alimentară, sistemul imunitar nu este implicat. Organismul întâmpină dificultăți în digestia, absorbția sau procesarea unei substanțe. Exemple: lactoza, când se produce mai puțină lactază; fructoza, când este absorbită incomplet; histamina, la persoanele care o degradează mai greu. Adesea, o cantitate mică poate fi tolerată, iar simptomele apar după porții mai mari.

Un exemplu care creează des confuzie este laptele. Alergia la proteinele laptelui și intoleranța la lactoză sunt situații diferite: prima implică sistemul imunitar, a doua ține de digestia zahărului din lapte.

Tabel comparativ

Tabelul oferă o imagine generală. Există și reacții care nu se încadrează perfect în una dintre categorii, iar unele persoane pot avea mai multe probleme în același timp.

Ce simptome pot necesita ajutor medical urgent

Anafilaxia este o reacție alergică severă, care se poate agrava în câteva minute. Sună imediat la 112 dacă, după ce ai mâncat sau ai băut ceva, apar:

• dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, tuse persistentă sau voce răgușită;
• umflarea buzelor, a limbii, a feței sau a gâtului, senzație de nod în gât, dificultăți la înghițire;
• amețeală, slăbiciune bruscă, paloare, confuzie sau leșin;
• erupție pe piele care se extinde rapid, însoțită de oricare dintre semnele de mai sus;
• vărsături sau dureri abdominale puternice, apărute brusc împreună cu alte semne de mai sus.

Dacă medicul ți-a prescris un autoinjector cu adrenalină, folosește-l conform instrucțiunilor primite și sună la 112. După o astfel de reacție, chiar dacă te simți mai bine, este nevoie de evaluare medicală.

Reacțiile mai ușoare, dar rapide, precum urticaria sau mâncărimea în gură după un anumit aliment, merită de asemenea discutate cu medicul, chiar dacă au trecut.

Cum se face evaluarea

Evaluarea unei posibile alergii

Diagnosticul de alergie alimentară îl pune medicul, de obicei alergologul. El pornește de la:

• istoricul reacțiilor: ce aliment, ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, cât au durat;
• istoricul personal și familial: alte alergii, astm, eczemă;
• examinarea clinică;
• testele cutanate (prick), în care pielea este expusă unor cantități mici de alergeni, sub supraveghere;
• analize de sânge pentru anticorpi IgE specifici unor alimente;
• testul de provocare orală, considerat de ghidurile de specialitate standardul de referință, în care alimentul este consumat treptat, în cabinet, sub supraveghere medicală.

Un rezultat pozitiv la un test de sânge sau la un test cutanat nu înseamnă automat alergie. Testele se interpretează întotdeauna împreună cu istoricul reacțiilor.

Evaluarea unei posibile intoleranțe

Pentru intoleranțe, evaluarea depinde de substanța suspectată:

• discuția cu medicul și excluderea altor cauze (de exemplu boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale sau sindromul de intestin iritabil);
• jurnalul alimentar, ținut câteva săptămâni;
• teste respiratorii pentru lactoză sau fructoză, care măsoară gazele din aerul expirat după consumul unei soluții; ele au și limite și se interpretează de medic;
• o probă alimentară ghidată: reducerea temporară a unui aliment, urmată de reintroducerea lui treptată, sub îndrumarea medicului sau a dieteticianului.

Detalii despre fiecare temă găsești în paginile despre simptomele asociate histaminei, lactozei și fructozei.

Ce spun specialiștii despre testele IgG

Testele de sânge care măsoară anticorpii IgG (sau IgG4) față de zeci sau sute de alimente sunt promovate des ca „teste de intoleranță”. Societățile medicale de alergologie, inclusiv Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI), nu le recomandă pentru diagnosticul alergiilor sau al intoleranțelor alimentare. Prezența anticorpilor IgG arată, de regulă, doar că alimentul a fost consumat, nu că produce simptome. Folosirea acestor rezultate pentru a elimina multe alimente poate duce la restricții inutile și la o alimentație dezechilibrată.

De ce un test online sau o listă de simptome nu pot stabili un diagnostic

Simptomele după masă sunt nespecifice: balonarea, crampele sau durerea de cap pot avea zeci de cauze. Un chestionar online nu poate examina, nu poate exclude alte boli și nu poate interpreta analize. De aceea:

• un test online te poate ajuta doar să îți organizezi observațiile;
• o listă de simptome citită pe internet nu confirmă și nu exclude o problemă;
• eliminarea pe cont propriu a mai multor alimente poate ascunde o cauză care trebuie tratată și poate dezechilibra alimentația.

Testul de orientare de pe acest site este gândit exact în acest spirit: te ajută să pregătești discuția cu un profesionist din sănătate, fără să pună un diagnostic.

Cu cine poți discuta despre simptome recurente

• Medicul de familie este, de obicei, primul pas: evaluează simptomele, recomandă analize de bază și te îndrumă mai departe.
• Alergologul evaluează reacțiile care sugerează o alergie: apariție rapidă, urticarie, umflături, simptome respiratorii.
• Gastroenterologul evaluează simptomele digestive persistente și poate recomanda investigații precum testele respiratorii.
• Dieteticianul te poate ajuta să adaptezi alimentația astfel încât să rămână variată și echilibrată.
• Farmacistul îți poate răspunde la întrebări despre etichete, produse și momentul în care este nevoie de un consult.

Mergi la discuție cu jurnalul alimentar și cu o listă a medicamentelor și suplimentelor pe care le iei.